Unul dintre primele cuvinte care-ti vin in cap atunci cand te gandesti la Thailanda este sex. Imediat dupa, lista continua cu masaj, plaja, mancare buna, zambete, elefanti si asa mai departe. Chiar daca treaba cu sexul este un cliseu (la fel cum Amsterdamul este asociat instantaneu cu toleranta drogurilor usoare), realitatea din teren este clara: turismul sexual se practica pe fata, in vazul autoritatilor, fiind tolerat si chiar incurajat. O vizita in Bangkok este edificatoare in acest sens, go-go barurile fiind aproape la fel de dese precum tarabele cu mancare, ospitalitatea fetelor care te iubesc short time sau long time fiind mai usor de obtinut decat o pizza. Ai vrut mereu sa stii daca se folosesc palete la un ping pong show? Intri in barul de langa hotel si afli.
Pe de alta parte, poti sa crezi in mod gresit ca Thailanda este un fel de tara a nimanui, unde-ti poti face de cap ca-n Hangover 2. Chiar daca situatia politica este extrem de volatila (loviturile de stat se intampla o data la cativa ani), regele Bhumibol Adulyadej (sau Rama IX) conduce tara cu o mana de fier si niste servicii secrete beton, inca din 1946 (detine recordul mondial pentru cea mai lunga cariera de sef de stat), fiind totodata si cel mai bogat monarh in viata. Iar ca sa conduci un regat timp de 66 de ani, sa treci peste lovituri de stat si sa ai una dintre cele mai performante economii din Asia, alimentata puternic de turism si de imaginea de Tara a Tuturor Posibilitatilor, ai nevoie de un sistem ultraperformant de control.
Acestea fiind zise, impreuna cu Diana si Vicentiu, am vrut sa vedem cat de bine controleaza thailandezii Internetul din propria ograda. Si, mai ales, care e masura ipocriziei lor, cei care au facut bratara de platina din cea mai veche meserie din lume. Am zis sa facem toata treaba asta verificand daca siteurile porno (atat cele internationale, cat si cele locale) pot fi accesate in Regat.
Conform FACT (Freedom Against Censorship Thailand) guvernul s-a pus pe blocat siteuri undeva intre 2001 si 2006, fiind singura data cand o lista oficiala de adrese cenzurate a fost facuta publica. Lista respectiva numara 1,247 URL-uri blocate dupa nume. De atunci, lucrurile au evoluat din rau in mai rau: dupa lovitura de stat din 2006 numarul siteurilor blocate prin ordin guvernamental a crescut la 10,000 (conform Wikipedia). Ca sa nu va imaginati ca Thailanda e un fel de Myanmar, dreptul de exprimare libera este garantat de constitutia adoptata in 1997, dar asta nu a impiedicat autoritatile de la a promulga pedeapsa cu moartea pentru ofense virtuale (prin Computer Crimes Act din 2007). Mai tarziu, pedeapsa capitala a fost inlocuita cu o sedere de 20 de ani in inchisoare. Una dintre cele mai grave crime pe care cineva le poate savarsi in Thailanda este sa aduca ofense regelui sau institutiei regale, cele mai multe siteuri blocate fiind cele al caror continut lezeaza majestatea (lese majeste). Urmatoarele locuri sunt ocupate de siteurile porno, gambling si farmacii online. In 2012, autoritatile thailandeze au blocat si 90,000 de pagini Facebook, in principal tot pentru discutii despre rege sau pentru ca paginile respective apartineau opozitiei. Per total (conform raportului FACT din 2012) Thailanda a cheltuit pana acum peste 71 milioane USD pentru a cenzura Internetul. Freedom House a catalogat Thailanda drept Not Free in ultimul raport dedicat cenzurii online. La 1 noiembrie 2012, peste 1 milion de siteuri erau blocate in Tara Zambetelor, iar numarul lor creste cu aproximativ 700 de siteuri in fiecare zi.
Cele trei organisme guvernamentale responsabile de cenzura internetului in Thailanda sunt Royal Thai Police, Communications Authority of Thailand si Ministry of Information and Communication Technology (MICT). Tehnicile pe care le folosesc sunt inca rudimentare (blocarea IP-ului, URL-ului sau redirectionarea spre o pagina guvernamentala care te anunta prieteneste ca nu poti vedea niciun bukake party pentru ca n-ai aprobare de sus), dar lucrurile se vor schimba curand, intrucat Thailanda va importa tehnologie ultraperformanta de la Fratele Mai Mare din China. Conform Wikipedia, siteurile porno (plus sex shopuri online, dating, videochat) reprezinta cam 22% din numarul total al siteurilor blocate in Thailanda. Deci, cam 220.000 de mii de portaluri de fericire virtuala. Acest lucru se intampla, asa cum spuneam si mai sus, in tara care a reinventat prostitutia.
Misiunea noastra a fost de a verifica daca (si in ce masura) cenzura siteurilor porno se practica cu adevarat pe taramurile thailandeze. Trebuie sa mentionez ca misiunea respectiva reprezinta tema de saptamana asta la cursul de Digital Methods, deci e treaba serioasa, documentata, cu pasi exacti care trebuie urmati cu sfintenie. Nu o sa va plictisesc cu amanunte, dar iata ce am facut, pe scurt. Am pornit de la cautari pe Google.com si Google.com.th (Thailanda) dupa cuvinte cheie precum “xxx”, “pornography”, “adult movies”, “porn”, etc, plus traducerea lor in Thai (de exemplu, “porn” arata cam asa สื่อลามก). Lista de URL-uri a fost extrasa din motoare de cautare si directoare de unul dintre toolurile Universitatii, numit URL Harvester, si ne-am ales cu un sample frumos de cateva zeci de siteuri. Unele internationale (al caror nume sigur spune ceva pentru cititorii masculi: xnxx.com, redtube.com, xhamster.com), altele locale. Momentul in care am ajuns la siteurile porno thailandeze a fost si momentul in care am realizat ca cenzura isi are rostul ei in anumite cazuri. In afara de estetica compromisa a respectivelor siteuri (bannere agasante ultra colorate si sclipicioase), thailandezii se uita la porno de foarte proasta calitate. Pentru doritori, pe baza de cereri pe mail, pot trimite lista completa si edificatoare. Am adaugat si siteurile din topul Alexa.com, categoria “adult”, plus rapoarte ale userilor (sex.com e blocat de vreo 5 ani in Thailanda). Stiu, intrebarea pe care v-o puneti in acest moment (aceeasi de care nu am scapat nici eu timp de o saptamana) este De ce te-ai uita la filme porno in Thailanda??
Dar jobul nostru de cercetatori este sa bagam mana pana la cot in mocirla de informatie online si sa scormonim dupa adevar, nu sa ne punem intrebari practice sau logistice. Iar adevarul, in acest caz, poate fi aflat fie de la niste localnici destul de draguti incat sa acceseze pentru tine (cercetatorul) vreo 60 de siteuri porno cu nume foarte ciudate (pornsake.com, elephanttube.com, serios??) sau sa folosesti proxy-uri din tara respectiva. Din lipsa de amici thailandezi care sa faca munca in locul nostru, am apelat la un alt tool construit la UvA, numit Censorship Explorer. Aici introduci o lista de siteuri, selectezi proxyurile din lista disponibila si incerci sa te conectezi. Poate ca pare simplu, dar implica o gramada de munca manuala (sic!) si cateva nopti nedormite, cu ochii pironiti in inregistrarile video ale ultimelor aventuri anale ale starletelor porno din Japonia. Fiecare rezultat este testat pentru a intelege exact eroarea intoarsa la incercarea de incarcare a paginii, pentru ca autoritatile thailandeze nu au bunavointa de a declara cenzura decat in anumite cazuri, transparenta nefiind printre punctele lor forte. Fiecare proxy este testat la randul lui prin conectarea la siteuri care nu sunt blocate in Thailanda, pentru a-i valida functionarea.
Ce am descoperit: majoritatea siteurilor din lista noastra erau blocate pe unele dintre serverele proxy incercate, dar pe altele se incarcau, lucru care dovedeste ca doar unele ISP-uri (Internet Service Provideri) colaboreaza cu Statul. Deci, daca te afli in anumite zone ale Thailandei si nu vrei sa apelezi la serviciile unei domnisoare (poate pentru ca filmele porno nu-ti pot transmite boli, asa cum sugera un coleg), dar ai chef de ceva fierbinte sub forma de pixeli, atunci trebuie sa apelezi la un proxy sau VPN ca sa te bucuri de nurii virtuali. Exista si siteuri care sunt blocate de toti providerii de net incercati. Se pare ca sex.com i-a suparat cel mai tare pe thailandezi (desi e cel mai light site de specialitate), fiind blocat de 5 ani, in toate retelele. Proportional, din sample-ul testat, peste 70% dintre siteurile incercate sunt blocate in cel putin una dintre retelele incercate.
Am tras, asadar, concluzia ca Thailanda incurajeaza pornografia, dar doar pe strada sau in baruri. Daca ai chef de prostii la tine acasa, in fata calculatorului, lucrurile se complica. In loc de sanii Terrei Patrick te vei trezi cu mustrari din partea Guvernului, poate o amenda sau chiar inchisoare, unde are loc alt tip de pornografie, deloc dezirabila. Sa mai spunem si ca thailandezii sunt ipocriti sau e deja redundant? Sau poate sa tragem concluzia ca taxele sunt mai greu (daca nu imposibil) de aplicat fetelor virtuale decat celor de pe strada? Intrebarile sunt multe, concluziile merg intr-o directie, iar eu imi doresc sa revad Thailanda, deci nu voi pune punctul pe “R”. Treaba noastra de cercetatori a fost doar sa descoperim daca in Thailanda se cenzureaza siteurile porno. Raspunsul e “Da”. Asteptam ziarele romane sa preia materialul, folosind formula de inceput “Cercetatorii de la Universitatea din Amsterdam au descoperit ca pornografia online este cenzurata in Thailanda.”
Fun fact: pe seful MICT (Ministerul Comunicatiilor) din 2006, atunci cand s-a apasat pedala de acceleratie a cenzurii in Thailanda, il cheama Kraisorn Pornsuthee. Porn este o componenta uzuala a numelor thailandeze.
a manole 